Marea Moschee din Constanța

Coordonate GPS: 44°10′24″N 28°39′35″E

Fericiţi sunt turcii care pot trăi sub egida Majestăţii Voastre!

Marea Moschee din Constanța, o pagină de istorie și spiritualitate

De unde pretutindeni se dărâmă moschei, aici în ţara Majestăţii Voastre se ridică noi lăcaşuri sfinte pentru noi (…)

Așa s-a mai scris încă o pagină în istoria Constanței, pe 31 mai 1913 când trimisului sultanului Mehmed al V-lea, Mahmud Esad, își declara plin de emoție aprecierea în fața regelui Carol I. Era o zi călduroasă de vară și atunci sub razele arzătoare ale soarelui a fost inaugurate în prezenta regelui și a reginei Elisabeta, Moscheea Carol I. Tot atunci sultanul Mehmed al V-lea l-a decorat pe arhitectul Ștefănescu cu Ordinul Medjidie.

Cum a început povestea Moscheei Carol I?

În Dobrogea, diversitatea culturală era de mult timp o realitate binecunoscută, iar respectul față de toate comunitățile și tradițiile a fost mereu prezent. Un exemplu grăitor al acestei armonii l-a oferit Regele Carol I, care a sprijinit comunitatea musulmană, oferindu-i un lăcaș de cult unde credincioșii își puteau practica liber religia. Acest gest a confirmat încă o dată spiritul de toleranță și libertate culturală din regiune.

La începutul secolului XX, când Dobrogea își contura identitatea în cadrul României, avea să prindă viață un edificiu emblematic: Moscheea Carol I. Ridicată în inima vechiului oraș Constanța, aproape de Piața Ovidiu, aceasta continuă să păstreze ecoul unei istorii împletite cu spiritualitatea.

Pe același loc, cu aproape un secol înainte, se înălța Geamia Mahmudia, construită între 1822 și 1825 de comandantul militar Hafuz Hussein Pașa, în cinstea sultanului Mahmud al II-lea. Timp de generații, acest lăcaș a fost un reper al comunității musulmane, până când noua moschee a preluat această moștenire, devenind un simbol al conviețuirii armonioase din Dobrogea.

1910 este anul în care la inițiativa Regelui Carol I s-a decis construirea unui nou lăcaș , o nouă moschee, ca semn de respect și apreciere față de comunitatea musulmană din Dobrogea. Astfel, la 24 iunie 1910, în prezența ministrului Cultelor, Spiru Haret, și a reprezentanților Imperiului Otoman, a fost pusă piatra de temelie a noii moschei. Această ceremonie solemnă a marcat începutul unei construcții menite să dăinuie peste veacuri și să întărească legăturile dintre comunități.

Cine a realizat proiectul Moscheei?

Arhitectul Victor Ștefănescu a fost desemnat să proiecteze edificiul, inspirându-se din moscheea din Konya, Anatolia. Construcția a fost realizată din piatră și cărămidă, iar pentru cupolă și minaret s-a folosit beton armat, o inovație tehnică pentru acea vreme. Minaretul, în stil neomaur, se înalță la 47 de metri, oferind o panoramă impresionantă asupra orașului și a Mării Negre.

Atunci când moscheea a fost inaugurată, publicul prezent a fost profund impresionat de măreția construcției. Trimisul sultanului a rostit cuvintele „Kral Kamii”, ceea ce însemna „Moscheea Regală”, iar mulțimea românească a înțeles că acest edificiu era mai mult decât un simplu lăcaș de cult: devenise un simbol al diversității culturale și religioase din Constanța.

Moscheea Carol I – o moștenire de neprețuit

Amintiți-vă că într-adevăr vă veți întoarce în fața Domnului vostru și veți fi socotiți pentru faptele voastre!

După mai bine de un secol, Moscheea Carol I continuă să fie un punct de reper atât pentru credincioși, cât și pentru turiști. Arhitectura sa impunătoare, îmbinând influențe otomane și maure, atrage anual mii de vizitatori curioși să descopere istoria și frumusețea acestui edificiu. Cei care urcă cele 140 de trepte ale minaretului sunt răsplătiți cu o priveliște spectaculoasă asupra orașului vechi și a portului, un tablou care îmbină trecutul cu prezentul.

Prin zidurile sale, se aude încă ecoul unei epoci în care diversitatea era un punct de întâlnire, nu un motiv de separare. Cu fiecare vizitator care îi trece pragul, acest simbol al toleranței și frumuseții arhitecturale își continuă povestea, purtând mai departe moștenirea unei epoci în care respectul și conviețuirea pașnică erau valori fundamentale.

Moscheea Carol I este un simbol al diversității culturale și religioase din Dobrogea, o regiune unde timp de secole comunități diferite au conviețuit armonios. Povestea acestui edificiu începe la începutul secolului XX, într-un moment în care Dobrogea își contura identitatea în cadrul României moderne.

Construcția Moscheei Carol I

În 1897, istoricul M.D. Ionescu-Dobrogianu nota în prima monografie a orașului Constanța că existau șapte geamii, dintre care trei notabile, inclusiv cea din Piața Ovidiu, cunoscută drept „Mahmudie-Djami”.

După reintegrarea Dobrogei în statul român, dezvoltarea urbană a orașului Constanța a fost accelerată. În anii 1858-1860, portul a fost concesionat unei companii englezești, ceea ce a adus o mare efervescență economică și socială. Odată cu modernizarea orașului, s-a considerat potrivită construirea unei moschei noi și impunătoare. Regele Carol I, un susținător al diversității și al conviețuirii pașnice, a decis ridicarea unui nou lăcaș de cult pentru comunitatea musulmană din Constanța, astfel că, la 24 iunie 1910, a fost pusă piatra de temelie a moscheei, în prezența ministrului Cultelor, Spiru Haret, și a reprezentanților Imperiului Otoman.

Arhitectul Victor Ștefănescu a fost desemnat să proiecteze edificiul, inspirându-se din Moscheea din Konya, Anatolia. Construcția a fost realizată între 1910 și 1913, combinând stilurile neo-egiptean și neo-bizantin, cu elemente de arhitectură românească. Moscheea a fost prima clădire din România construită cu elemente de beton armat, o inovație tehnică pentru acea vreme.

Moscheea Carol I se distinge prin minaretul său de 47 de metri în stil neomaur, care oferă o panoramă spectaculoasă asupra orașului și a Mării Negre. Cupola centrală, aflată la o înălțime de 25 de metri și având un diametru de 8 metri, domină întreaga construcție. Portalul principal este realizat din piatră de Dobrogea, ușa din marmură neagră cu încrustații de bronz, iar coloanele interioare sunt sculptate în marmură de Câmpulung. Pereții interiori sunt decorați cu versete din Coran pe fonduri aurite, iar vârfurile cupolei și minaretului sunt acoperite cu aramă aurită.

Arhitectura

– În numele lui Allah cel Milostiv, Îndurător-

Din punct de vedere al arhitecturii islamice, în interiorul moscheei se regăsesc elemente specifice, precum mihrab-ul, nișa orientată spre Mecca, și minber-ul, locul de unde hoca citește hutbe-ul (predica) în timpul namaz-ului de vineri și al altor ocazii speciale. Moscheea este dotată și cu o curte interioară unde credincioșii își spală picioarele înainte de rugăciune, respectând ritualul islamic.

Construcția a fost realizată sub conducerea inginerului Gogu Constantinescu, un pionier al sonicității, recunoscut internațional, dar prea puțin apreciat în țara sa natală. Legea prin care s-au aprobat fondurile pentru construcția moscheei prevedea un buget inițial de 120.000 de lei. În semn de recunoaștere a contribuției sale, arhitectul Victor Ștefănescu a fost decorat cu Ordinul Medjidie de către Sultanul Mehmed al V-lea, iar Regele Carol I i-a oferit un ceasornic prețios, cu încrustații din argint emailat.

Ziarele vremii consemnau detalii impresionante despre construcție: „Moscheea se compune din două părți: o curte interioară cu două portice, în care credincioșii se pot adăposti și își spală picioarele înainte de a-și începe rugăciunea, și moscheea propriu-zisă.”

Se menționa și despre materialele utilizate: „Portalul principal va fi din piatră de Dobrogea, ușa de marmură neagră cu încrustații de bronz, iar coloanele interioare din marmură de Câmpulung (Mateiaș). Vârfurile cupolei și minaretul vor fi acoperite de aramă aurită. Pereții interiori vor fi ornamentați cu versete din Coran pe fonduri aurite, iar restul pereților îmbrăcați cu faianță galbenă și verde.”

Edificiul este alcătuit din două zone distincte: o curte interioară, prevăzută cu două portice și robineți pentru spălarea ritualică, și corpul principal al moscheii. Intrarea principală este marcată de un portal sculptat în piatră de Dobrogea, iar ușile impunătoare, din marmură neagră și ornamente din bronz, conferă locului o eleganță aparte. Chiar deasupra intrării, o inscripție în limba arabă poartă un mesaj sacru: În numele lui Allah cel Milostiv, Îndurător, formulă rostită de musulmani înainte de orice activitate importantă.

Sala Principală – Un Spațiu al Reflecției

Interiorul moscheii impresionează printr-un aer de liniște și solemnitate. Sala de rugăciune, de formă pătrată, măsoară 14 metri în lungime și este împodobită cu tablouri octogonale ce poartă numele lui Allah și al Profetului Mohamed. Privirea îți va fi atrasă de candelabrul masiv, cu design oriental, care luminează tavanul albastru, evocând imensitatea cerului.

Alte elemente deosebite:

Covoarele orientale – Cu o suprafață de 144 mp și o greutate de aproximativ 500 kg, covorul pe care pășesc credincioșii este unul dintre cele mai vechi din Europa. A fost donat inițial moscheii de pe insula Ada Kale de către sultanul Abdul Hamid și a fost adus la Constanța după scufundarea insulei.
Mihrabul – Altarul sculptat direct în peretele moscheii, marcat de o bandă întunecată pe care sunt gravate cele 99 de atribute ale lui Allah, indică direcția către Mecca și este locul de unde sunt oficiate rugăciunile.
Minberul – Acest balcon sculptat din lemn, cu trepte, datează din 1822 și provine de la fosta moschee Mahmudia. De aici sunt rostite predicile și alte rugăciuni importante.
Decorul oriental – Peretele este împodobit cu faianță turcească, donată de statul turc în 1910, iar pictura murală, având ca temă florile albe pe fundal albastru, respectă tradițiile artistice ale comunității musulmane.

Moscheea Carol I ocupă o suprafață de 450 mp și este una dintre cele mai mari din țară. Construită folosind beton armat, o inovație la acea vreme, cupola sa aurită, având 25 de metri înălțime și doar câțiva centimetri grosime, s-a păstrat de-a lungul timpului cu intervenții minime. Proiectată de inginerul Gogu Constantinescu – unul dintre marii inventatori ai secolului XX –, această structură demonstrează măiestria și viziunea arhitectonică a constructorilor români.

Nu în ultimul rând, minaretul moscheii, înalt de 47 de metri, oferă o priveliște spectaculoasă asupra Constanței. Pentru a ajunge în vârf, trebuie să urci 140 de trepte, însă panorama merită fiecare pas.

De ce să vizitezi Moscheea Carol I ?

Astăzi, după mai bine de un secol, Moscheea Carol I rămâne un reper important al Constanței, atât pentru credincioși, cât și pentru turiști. Urcând cele 140 de trepte ale minaretului, priveliștea asupra orașului și a portului este de neuitat. Cu toate acestea, timpul și intemperiile și-au pus amprenta asupra monumentului, iar lucrările de restaurare sunt necesare pentru a-i păstra frumusețea și integritatea.

Moscheea Carol I nu este doar un loc de rugăciune, ci și un simbol al armoniei dintre culturi. Prin prezența sa, amintește tuturor de perioada în care diversitatea era apreciată și încurajată, iar conviețuirea pașnică era o realitate cotidiană. Astfel, acest monument continuă să fie o punte între trecut și prezent, între tradiție și modernitate, între oameni de diferite credințe și culturi.

La intrarea în Moscheea Carol I, credincioșii pot citi Predica de adio a profetului Muhammed, care îndeamnă la pace, iubire, dreptate și înțelegere.

O, oameni buni! Este adevărat că aveți anumite drepturi asupra soțiilor vostre, dar, de asemenea și ele au anumite drepturi asupra voastră. Amintiți-vă că v-ați căsătorit cu ele cu îngăduința și permisiunea lui Allah. Dacă ele locuiesc sub acoperișul vostru atunci au dreptul să fie tratate cu respect și să fie îngrijite. Tratați-le cu blândețe căci ele sunt tovarășele voastre în viață și sprijinitoarele voastre de nădejde.

Toți oamenii se trag din Adam și Eva, un arab nu este superior unui ne-arab și un ne-arab nu este superior unui arab, așa cum nici un alb nu este superior unui negru și nici un negru nu este superior unui alb decât în evlavie și îndeplinirea de fapte bune. Toți musulmanii sunt frați. Nu fiți nedrepți cu voi înșivă!

Nu jigniți și nu răniți pe nimeni, pentru ca nimeni să nu vă jignească și să nu vă rănească. Amintiți-vă că într-adevăr vă veți întoarce în fața Domnului vostru și veți fi socotiți pentru faptele voastre.

Așadar, Moscheea Carol I nu este doar un simplu lăcaș e vizitat, ci și o lecție de viață prin care înțelegem că indiferent de religie cu toții suntem egali, iar cea mai importantă formă de a ne trăi existența este doar prin iubire și armonie.

Cum arată Moscheea Carol I?

Covorul oriental

Minaretul

Cum ajungi la Moscheea Carol I?

Moscheea Carol I se află în centrul vechi al Constanței, în apropiere de Piața Ovidiu , la doar 2 minute de mers de statuia scriitorului Ovidius.

Astfel, pentru a ajunge din Năvodari sau stațiunea Mamaia Nord în Piața Ovidiu din Constanța, aveți la dispoziție mai multe opțiuni de transport:

Microbuze din Năvodari către Constanța: Companiile JTA Trans-Group SRL și TranSEvren operează curse zilnice între Năvodari și Constanța, cu aproximativ 69 de plecări pe zi. Prima cursă pleacă la ora 01:30, iar ultima la 21:55. Durata călătoriei este între 30 și 50 de minute, în funcție de oră și trafic.

Puteți consulta orarul, accesând link-ul: Autogari.RO+2Autogari.RO+2Metro Usor Forum+2

Autobuze CT BUS din stațiunea Mamaia- Constanța către Piața Ovidiu:

Cea mai apropiată stație de Mamaia Nord este cea din stațiunea Mamaia, la doar 10 minute de mers pe jos.

De aici puteți urma următorul traseu :

1.	2.
3.	4.

De asemenea, odată ajunși în Constanța, mai puteți utiliza și alte linii de autobuz operate de CT BUS (https://www.ctbus.ro/) pentru a ajunge în Piața Ovidiu precum : 42, 44 și 51. De exemplu, linia 42 circulă pe traseul Tomis Nord – Centru – Portul Tomis, având stații în zone cheie ale orașului.

Alte recomandări: Din Mamaia Nord, opțiunile de transport public direct către Piața Ovidiu sunt limitate. Este recomandat să utilizați un taxi sau un serviciu de ride-sharing pentru a ajunge la o stație principală din Constanța. Durata călătoriei și costul vor varia în funcție de punctul de plecare și de condițiile de trafic

Bibliografie :